Tăietura diamantului : cut

Cu cât este mai bine tăiat un diamant, cu atât el va reflecta mai bine lumina şi va fi mai strălucitor. Abiliatea tăietorului este deci capitală căci, chiar de o culoare şi de o claritate perfecte, un diamant tăiat prost nu va fi niciodată atât de strălucitor pe cât ar fi putut fi. Invers, dacă un diamant este tăiat bine, strălucirea acestuia se va amplifica.

De la diamantul brut la diamantul tăiat : cele 4 etape tehnice ale tăieturii

Tăietorul începe prin examinarea precisă a diamantului brut pentru a putea stabili ce formă îi va da şi modalitatea în care îl va tăia pentru a obţine diamantul/le cel/e mai mare/mari cu cele mai puţine incluziuni posibile.
El va tăia diamantul în 4 etape succesive:



1. Despicarea

Această etapă constă în crăparea pietrei. Pentru a despica, se realizează o mică crestătură în piatră unde se introduce o placă metalică care va fi lovită pentru a sparge diamantul brut. În această etapă se elimină defectele, precum incluziunile (impurităţile care au apărut în diamant în timpul cristalizării)

2. Tăierea simplă

Va permite tăierea diamantului în mai multe bucăţi cu ajutorul unui ferăstrău sub formă de disc.

3. Şlefuirea simplă

Permite să dea pietrei o formă rotunjită. Această operaţiune se realizează cu ajutorul unui alt diamant pe care îl frecăm de piatra ce trebuie tăiată.

4. Faţetare sau şlefuire

Permite obţinerea micilor suprafeţe plane, numite faţete, mulţumită unui disc îmbibat în ulei şi în praf de diamant pe care îl frecăm de diamant.

Compoziţia diamantului tăiat

- Suprafaţa : cea mai mare faţetă a diamantului

- Coroana (crown) : partea de sus a diamantului situată deasupra brâului

- Brâul (girdle) : bandă îngustă ce desparte coroana de pavilion

- Pavilion (pavilion) : partea inferioară a diamantului, situată sub brâu

- Coletul (culet) : partea ascuţită a diamantului de la baza pavilionului

- Faţetă bezel : numele unei faţete situate în coroana diamantului

- Rondistă : este o faţetă ce se situează în coroană sau în pavilion şi care pleacă din brâu

- Stea : faţetă în formă de triunghi situată în coroană şi care separă două faţete bezel

- Pavilion : faţetă situată în pavilion

Strălucirea diamantului

Găsiţi mai jos scheme care vă explică, într-un mod simplu, impactul tăieturii asupra strălucirii diamantului:


Scopul tăietorului este deci de a tăia piatra în aşa fel încât orice flux radiant să rezulte în partea de sus a diamantului, numită « coroană », pentru a-i spori strălucirea. Va căuta astfel, să optimizeze, ceea ce numim proporţiile diamantului. Aparatul care permite măsurarea lor se numeşte « Proportionscope ». Pe lângă proporţii, tăietorul va trebui de asemenea să supravegheze optimizarea « finish-ului » adică calitatea şlefuirii (finisarea de la exteriorul pietrei) şi simetria care au de asemenea un impact la fel de important asupra strălucirii diamantului. Veţi găsi în certificat următoarea evaluare :
- Excellent
- Very good (Foarte bun)
- Good (Bun)
- Fair (Destul de bun)
- Poor (Mediocru)

Formele diamantului

Există mai multe modalităţi de a tăia un diamant şi deci mai multe forme :
- Tăietură Briliant
- Tăietură Princess
- Tăietură Smarald
- Tăietură Asscher
- Tăietură Ovală
- Tăietură Radiant
- Tăietură Pară
- Tăietură Inimă
- Tăietură Cushion

Marcel Tolkowsky a inventat în 1919 tăietura « briliant », de formă rotundă care permite obţinerea unei străluciri maxime a diamantului. În prezent aceasta este tăietura cea mai răspândită. Aceasta numără 58 de faţete.